Resveratrolul – adevarul din vin

Licoarea îmbătătoare, care îşi află începuturile în viţa de vie, a iscat de-a lungul vremii numeroase pasiuni şi controverse. Studiile moderne de laborator confirmă ceea ce anticii ştiau deja: adevărul se află in vin şi poartă numele de… resveratrol.

Ce este Resveratrolul este un fenol natural, aflat în componenţa strugurilor, mai precis în coaja acestora, dar şi în cea a fructelor cu boabe de un roşu închis. Considerat un puternic antioxi¬dant, resveratrolul este secretat de aceste plante ca răspuns la atacul unor agenţi patogeni, cum ar fi bacteriile şi ciupercile. Dintre cele două forme sub care se găseşte res¬veratrolul, cis şi trans, forma trans este cea mai răspândită. Ambele se regăsesc în natură, dar nu au aceleaşi calităţi, forma trans-resveratrol fiind cea mai activă din punct de vedere biologic, deci şi cea mai eficientă.

Istoric Antioxidantul-minune este menţionat pentru prima dată în 1939, într-o publicaţie japoneză. Autorul articolului, Michio Takaoka, este totodată şi cel care a descoperit resveratrolul, reuşind să-l izoleze din planta medicinală vera-trum album. Abia în anul 1970, după ce au descoperit că strugurii secretă resveratrol atunci când sunt infectaţi cu diverşi aganţi patogeni, oamenii de ştiinţă au început să studieze serios acest puternic fenol natural, luând în vizor posibilele sale calităţi medicale. Cercetările ulterioare au confirmat faptul că resveratrolul este, de fapt, la fel ca toţi antioxidanţii, un răspuns imuni-tar al plantelor la condiţii de stres, care apare în momentul când suferă diverse răni sau se îmbolnăvesc, un mecanism prin care plante¬le se protejează, limitând extinderea zonei afectate.

Beneficii generale

Cercetările care scot la rampă efectul benefic al resveratrolului asupra sănătăţii umane au, invari-abil, legătură cu vinul. Acesta este şi cazul unui studiu publicat în 2004 în American Journal of Epidemology, studiu în care se vorbeşte despre legătura dintre consumul de vin şi creşterea speranţei de viaţă, dar şi despre scăderea incidenţei afecţiunilor cardiovasculare. Şi cum soiurile de struguri negri, respectiv vinul roşu, sunt o importantă sursă de resveratrol, aşa se poate explica şi „paradoxul francez”, reprezentat de longevitatea sănătoasă a francezilor, care, în ciuda faptului că au o alimentaţie bogată în grăsimi, nu suferă de afecţiuni cardiace. Pe lângă vinul roşu, alte surse alimentare bogate în resveratrol sunt sucul de struguri negri, fructele de pădure, cum ar fi afinele şi merişoarele, dar şi arahidele şi untul de arahide. Beneficii cosmetice

După valul de vitamine şi acizi din fructe, resveratrolul pare să fie ultimul hit şi în industria de frumuseţe. Fiind un compus natural, practic lipsit de miros şi termostabil, cu proprietăţi de control al pigmentului, ce se regăsesc mai ales în formele sale trans, resveratrolul a captat şi atenţia cercetătorilor din industria cosmetică, care speră ca acest fenol natural să aibă şi la exterior, asupra tenului, acelaşi efect miraculos pe care îl are în interior, asupra sistemului digestiv. Primii care s-au grăbit să-i folosească mult aclamatele proprietăţi longevive au fost cei din ramura anti-aging, dar nici producătorii axaţi pe creme şi loţiuni pentru remodelare corporală n-au stat mult pe gânduri. Tratamentele în care licoarea lui Bachus este personajul principal sunt foarte apreciate în spa-urile unde se folosesc game cosmetice speciale în care resveratrolul este ingredientul de bază. Tot datorită proprietăţilor sale intens antioxidante, îl poţi regăsi acum în toate tipurile de produse cosmetice disponibile pe piaţă: de la loţiuni şi creme pentru protecţie solară până la farduri pentru obraz şi creioane pentru buze şi ochi. Iar producătorii gamei de farduri pe bază de resveratrol Bite (n.e.: muşcă), merg până la a susţine că fiecare dintre produsele lor conţine o cantitate de resveratrol echivalentă cu cea aflată în cinci pahare de vin. Şi nu e puţin lucru, spunem noi, să te gândeşti la rujul tău ca la un pahar de vin roşu, având în vedere că, după cum susţin cercetătorii, o femeie „mănâncă” până la trei kilograme de ruj în decursul unei vieţi.

Leave a Reply